2012. augusztus 14., kedd

Muzica nopţilor / Éjszakák zenéje (4)


Raport despre poeţi

Poeţii ascund printre rânduri
adevăruri crude despre rege
şi despre zei;

ei se aşează lângă pietrele templului
şi adorm pe suprafaţa lor răcoroasă,
sau se prefac numai,
şi după-aceea aşează cuvintele
într-o ordine pe care n-au mai avut niciodată,
şi ele, cuvintele, şuşotesc între ele
că ţi se face frig şi ţi se face cald;

ei sunt mândriu de iscusinţa lor,
dar mai ales foarte trişti,
ciudata lor melancolie
le vine ca aura la sfinţi.


Jelentés a költőkről

A költők a sorok között kegyetlen
igazságokat rejtenek el a királyról
és az istenekről;

ők a templomok kövére telepednek
és elalszanak a hűs lapokon,
vagy csak mímelik csupán,
majd a szavakat olyan sorrendbe
állítják, amilyent azok nem is pipáltak,
a szavaknak pedig egymás közt eljár a szájuk
csak úgy hevül s borzong az ember tőle;

a költők büszkék rátermettségükre,
de főképpen igen bánatosak
furcsa szomorúságuk
feltündököl akár a szentek glóriája.


CODUL DE BARE / ÁRKÓD (2002)


Decalogul lui Malda

1
Nu oda trebuie
interzisă,
ci linguşeala.

2
Trebuie să-ţi impui
voinţa,
nu capriciile.

3
Nu te ruşina
când de la abuzuri
te dai înapoi.

4
Nu îngenunchia
decât în faţa
idealurilor tale.

5
Fii curajos
de unul singur,
nu cu gloata.

6
Nu umbla
cu nasul pe sus,
gropile sunt pe pământ.

7
Fii soldatul
unei singure cauze -
omenie necondiţionată.

8
Fii convingător
cu argumentele,
nu cu pumnii.

9
Nu minţi pentru alţii
pentru tine
nici atât.

10
Fii necruţător
numai
cu slăbiciunile tale.

Malda tízparancsolata

1
Nem az ódát kell
betiltani
hanem a hízelgést.

2
Akaratodat
szeszélyeidben kell
érvényesítened.

3
Ne szégyenkezz
mikor a durvaság
elriaszt.

4
Ne hajts térdet
csak az eszményeid
előtt.

5
Légy bátor
egymagadban
ne a csürhével.

6
Ne járkálj
fenhéjázón
a gödröket a földön találod.

7
Egyetlen ügy
katonája légy:
a feltétlen emberségé.

8
Érveiddel
légy meggyőző
ne az öklöddel.

9
Ne hazudj másokért
magadért
annyira sem.

10
Légy kérlelhetetlen
de csak
gyengeségeiddel.

Vânătoare de iarnă

Pe ramul de tuş
croncăne un corb,
pleoapa cade des
peste ochiul orb.

Troian de larmă
e preajma, de ger,
de promoroacă-i
raiul efemer;

iz de viscere
are vânatul,
soare şi sânge
muşcă omătul.

Cortegiul trece,
urmele rămân -
martore acestui
ritual păgân.

Tot mai departe,
în cornul de bou
suflă hăitaşii
un palid ecou;

sună tot mai stins
cornul în amurg,
nespus de încet,
însă îndelung.

Téli vadászat

Fekete ágon
krákog egy holló
vak szeme zárja
sűrűn csukódó

Mindenütt hangok
fagyos buckái,
jeges páncélban
a mennyek fái.

Belsőség ízével
a vadhús tele,
napfényt és vért fal
a tél szelleme.

Vonuló gyászmenet
maradék nyoma
tanúskodik milyen
egy pogány lakoma.

Mind távolabbról
harsanó kürtszó,
a hajtók zenéje -
elszomorító,

dallama elhal
míg jön az alkony
végtelen hosszan
kitartott hangon.

Octombrie 1999

Duium de frunze aud căzând în amintire
spre un pământ depărtat ca stelele stinse,
tangaj de foşnet fără sfârşire
în toiul acestei cumplite aglomerări
de zile şi ani şi conştiinţe, vălmăşag
de imagini în cronologie răsturnată;

ascendenţii mi-au lăsat
moşteniri nedeclarate, îndur fără clipire
acest subtil mesaj de octombrie
ca pe o scaldă în apele determinărilor reci;

zgribulit părăsesc teritoriul
acestui exil fantomatic,
foşnetul stăruie-n auz şi în real
chiar pică frunza în Ardeal,
dar nu e linişte,
sub toga nopţii e numai tăcere.

1999 október

Levelek özöne hallszik emlékeimben hullanak
egy távoli földre mint kihunyt csillagok
véget nem érő levélzizegés táncjátéka
e kíméletlen összetorlódott napok
és évek és lelkek teljében, képek halmaza
fordított időrendben

elődeimtől rám maradt
beváltatlan örökségek. Zokszó nélkül elviselem
október e rejtett üzenetét
megmártózásként a hűvös meghatározások vizében

vacogva hagyom el e képzeletbeli
számüzetés vidékét
makacsul hallom a levélsuttogást a valóságban is
Erdélyben épp a levelek hullnak
de nincsen csönd
az éj palástja alatt merő hallgatás.

Ruga pe malul apei

Dă-mi, Doamne, puterea
de a crede, o dată,
că n-am fost
niciodată,

că nu sunt,
că totul nu-i
decât un gând
al tău de tristeţe
în care totul încape,

în care stau şi eu
pe malul unei ape
în care se scaldă
puzderii de smaralde,
de nimeni râvnite,
de tine aruncate.

Mirajul El Dorado -
postuma realitate.

Ima a vízparton

Adj Uram, erőt
hogy higgyek már egyszer,
hogy sohasem
voltam,
hogy nem vagyok,
hogy minden
csupán egy szomorú
gondolat a tiéd
amibe minden belefér

amelyben én is ott állok
egy víz partján
benne smaragdok
garmadája fürdik
senkinek nem hiányzik
te szórtad el őket

El Dorado varázsa
síron túli valóság.

Octombrie 2000

Pică frunza în pădurile transilvane...
Chindia le suflă cu o pojghiţă de aur
ca acum treizeci de ani,
când încă admiram asemenea frumuseţi
neştiutor despre perfida intruziune
a efectelor absurde în existenţă;

luciul metalic învie detalii,
frânturi decolorate din toamna unor frustrări
care deveneau grefe de maturitate -
firescul a fost atunci dureros,
zvâcnetul pleoapelor - singurul semn
despre un năprasnic strigăt nestrigat,
ca al arborilor desfrunzindu-se după gerul hain;
după aceea ne-am văzut tot mai rar,
până rar s-a făcut
niciodată.

Abia azi, după trei decade,
ţi-aş putea spune
că nici un adio nu-i cumsecade -

2000 október

Erdélyi erdőkben hull a levél
vékony aranyfüsttel az alkony bevonja
mint egykor harminc éve
amikor még az efajta szépségeket csodáltam,
mit sem tudván az abszurd effektusok
beszüremkedéséről a létezésbe;

a fémes csillogás mindent bevilágít,
kifakult foszlányokat egy vesztes őszből,
belőlük később sebhelyek lettek,
sajgó természetesség,
vonagló szemhéjak jelezték csupán
az el nem üvöltött iszonyú bődülést,
a fákéhoz hasonlót mikor a szívtelen fagy vetkőzteti őket,
később mind ritkábban láttuk egymást
míg a ritkából egyszer csak
soha lett.

Csupán ma, három évtized után
mondhatnám neked
hogy egyetlen búcsú sem illedelmes -

Călătorie în zonă crepusculară

De mult n-am călătorit pe calea ferată:
goneşte pe linii de carmin
o locomotivă cu luciu de smoală;

parcă ar fi un peisaj de înviere:
patru zări se ciocnesc violent între roţi
şi bat şi-n inima mea cu putere;

fascii albastre agită lumina puţină:
ritmul turbat aruncă fărâme de ecou
până-n piscurile minţii de pe urmă;

la limita serii, provincii translucide:
o entitate abilă sparge blindaje de idei
de veacuri bătrâne, haite de canide;

înger, demon, eon sau ce o fi:
mă rog să mă mai trezească o dată
înainte de a muri.

Utazás áttűnési övezetbe

Rég volt hogy vasúton utaztam:
a kárminpiros síneken egy mozdony
száguld szuroktól fényesen;

mintha a feltámadás tájait járnánk,
négy égtáj torlódik a kerekek alatt
s szívemből erős lüktetés fakad;

kék fénycsíkokból a gyönge derengés,
a veszett ritmus visszhangot ereget
a végső értelem csúcsai felé;

az est határán áttetsző tartományok:
fürge lény sérti föl az eszmék páncélzatát
vén századokból, falkányi kutyák;

angyal, démon, szellem vagy bármi,
imádkozom, még egyszer költsenek föl
a halálom előtt.

Fordította: Cseke Gábor

(Folytatjuk)

2012. augusztus 8., szerda

Muzica nopţilor / Éjszakák zenéje (3)



OCEANUL INTERIOR / A BELSŐ ÓCEÁN (2000)


Un lup tânăr stă la pândă

Noaptea, între ieri si azi,
în pauza
dintre două bătăi de orologiu,
stă la pândă un lup tânăr;

sunt singur în vidul acesta de sunet
pe care-l resimt ciudat,
ca pe un urlet inversat
pe care îl pot imita întocmai,
pentru că este şi al meu,

e în mine, pregătit, prelung,
să-i dau drumul
când nu voi mai putea îndura.

Egy fiatal farkas lesben áll

Éjjel, tegnap és ma között
két
óraütés közötti csöndben
lesben áll egy ifjú farkas;

magamra vagyok a hangtalan térben
amit furán érzékelek
akár egy fordított üvöltést
amit tökéletesen utánzok
merthogy az enyém

bennem rejtőzik, készen áll, elnyújtott,
hogy kibocsáthassam
ha már nem bírom tovább.

Socrate

Elevii mei sunt bogaţi,
ei îşi iubesc maestrul
şi stimează sărăcia;

şi sunt liberi cât timp
gândurile lor
nu au oprelişti
şi nu vor face plecăciuni
la genunchiul trecător
al vreunei puteri străine;

chiar dacă nu vorbesc
nici o altă limbă,
sclavii nu sunt greci.

Szókrátész

Tanítványaim gazdagok,
szeretik mesterüket,
és tisztelik a szegénységet;

és addig szabadok míg
gondolataik előtt
nincsenek gátak
és nem fognak hajlongani
valamely idegen hatalom
múlandósága előtt;

még ha nem is beszélnek
egyetlen más nyelvet sem,
a rabszolgák nem görögök.

Peisaj

Trei platani uscaţi, un cuib, o casă
şi liniştea profundă,
peisaj sărac în care-ncearcă
să se ascundă
o fâşie decolorată de pânză -

atât cât ţi-ar trebui
ca să bandajezi o rană.

Táj

Három kiszáradt platán, egy fészek, egy ház
és mélységes csönd,
szegényes táj ahol rejtőzni
próbál
egy kifakult vászondarab –

amennyi egy sebet
bekötözni elég.

Calul de lemn

Eu privesc lumea prin vizieră;
sunt puternic în armura mea, aproape invincibil,
şi mă pot lăuda
că armăsarul meu
n-a nechezat niciodată
la apropierea vreunei călduroase iepe;

sunt puternic,
pentru că nimeni nu poate destrăma
ceea ce mintea mea ţese cu uşurinţă -
şi ea ţese
fantastice aventuri bellice;

ei spun că sunt nebun -
nebuni sunt ei,
dar sunt majoritatea;

o, cât aş vrea să necheze-odată,
măcar în şoaptă,
calul meu de lemn de brad!

A faló

Rostélyon át nézem a világot;
páncélomban erős vagyok, már-már legyőzhetetlen,
és kérkedhetek vele
hogy csődöröm
sose nyerített föl
holmi hevülő kanca közeledtén;

erős vagyok,
mivel senki se tudja szétszaggatni
amit az eszem könnyedén kigondol,
ő pedig csuda
harci kalandok kiokoskodója;

ők azt mondják bolond vagyok -
a bolondok ők,
de többségben vannak;

ó, de szeretném, ha nyerítene egyszer
bármilyen halkra fogva
én fenyőfa paripám.

Trece şi septembrie

Trece şi septembrie,
zilele se retrag într-o vale
prin care uitarea nu trece niciodată;

te aştept ca pe o pradă,
dar încă nu vii;
printre atâtea lucruri dobândite prin violenţă,
imaginea ta pare o statuetă orientală
îndărătul unei sticle aburite,
conlucrare a simţurilor mele neştiutoare
care au meditat despre tine;

am compus un lung monolog
de şoapte aspre
pe care să-1 aştern
sub picioarele tale în loc de purpură,
dar trece şi septembrie
şi-i atât de târziu
că nici nu mai ştiu
dacă te aştept sau îţi boicotez sosirea,
surioară moarte, surioara mea.

Elmúlik szeptember is

Elmúlik szeptember is,
a napok egy völgybe húzódnak,
mit a felejtés messzire kerül;

Várok rád, mintha zsákmányra
de még nem érkezel;
megannyi erővel kicsikart szerzemény között
képed keleti szobrocskát idéz
páralepte üveg mögött,
tudat alatti érzékeim eredményeként,
amelyek rólad képzelegnek;

hosszú monológot fogalmaztam
karcos suttogásként
amit majd a lábad elé
terítek szőnyeg gyanánt,
de elmúlik a szeptember is
és oly későre jár,
hogy már nem is tudom,
hogy várlak-e téged, vagy késleltetem érkezésed
halál hugocska, én kishugom.

Pasărea

Pasărea mă privea cu ochi mari;
eu priveam pasărea, şi ea spuse:
ucide-mă;

am ridicat puşca la ochi
şi am vrut s-o omor,
dar era atâta linişte în preajmă
şi atât de puternic m-am tulburat
că n-am mai găsit trăgaciul;

pasărea mă privea cu ochi mari
şi striga: ucide-mă, ucide-mă,
cu gesturi ciudate mă grăbea -

am scuturat atunci arma,
ca să se întâmple ceva,
adia vântul, poate mi se părea,
când mă transformam într-o pasăre
ca pasărea mea;

trebuia să mă omori, spuse ea,
venind lângă mine pe ram -
totul era straniu: limbajul în care comunicam
şi felul cum mă simţeam cu aripi,
deşi nu le aveam.

A madár

A madár rám tekintett nagy szemekkel;
én a madarat néztem, ő meg így szólt:
ölj meg;

célba vettem a fegyverrel
és meg akartam ölni;
de akkora csend honolt köröskörül
és olyan izgalom fogott el,
hogy a ravaszt hiába kerestem;

a madár rám tekintett nagy szemekkel
és rikoltozott: ölj meg, ölj meg,
furán szökdelve sürgetett -

megzörgettem akkor a fegyvert,
hogy történjen végre valami,
meglódult a szél, véltem hallani,
miközben madárrá változtam,
őhozzá hasonlítani;

meg kellett volna ölnöd, mondta ő,
mellém telepedve az ágra -
minden oly fura volt: beszéde, vallomása
és ahogy hirtelen szárnyas lettem
mint kinek nincs is szárnya.

Răsfoind un album de fotografii

În această zi de o generozitate nesăbuită şi lungă,
ascult prin geamul deschis bârfa elegantă
a vântului cu perdeaua;
de fiecare dată, când am stat în faţa fotografului,
mă gândeam la lucruri încă neîntâmplate
şi încercam să creionez chipul meu fericit de peste ani;
răsfoind acest album, mă prefac încă destul de uşor
că totul este precum am voit:
ca o ploaie parfumată de vară;

că o limpede apă în care practici narcisismul
e un album, îţi aduci aminte de tine şi de lumea
în care ai conspirat
sub mila ocrotitoare a celorlalţi,
îţi aduci aminte de toate câte nu le poţi spune
nici unui chip străin.
în această zi ca o risipă de mană,
chipurile mele de demult mă somează cu emoţie.

Egy fényképalbumot lapozgatva

E végtelenül kegyes és hosszú napon
a nyitott ablakon át hallani a válogatott szószátyárkodást
függöny és szél között;
valahányszor csak a fényképész előtt álltam
még meg nem történt eseményekre gondoltam
és felidézni próbáltam éveken túli boldog arcom;
az albumot lapozgatom, még könnyen úgy teszek,
mintha minden akaratom szerint történne:
illatos nyári esőként;

mert a tiszta víz amiben az önszerelmet
gyakorlod
akár egy album, eszedbe ötlik személyed és a világ
amelyben mások aggályos sajnálatával
cinkoskodtál
minden eszedbe jut amit képtelen vagy elmondani
egyetlen idegen arcnak is

ezen a mannával záporozó napon
régenvolt arcaim kérdően állnak elém.

Iluzioniştii

Un iluzionist are oricând un truc
de rezervă. Unul zdrobitor împotriva celui
care se îndoieşte şi întreabă,
aşa cum un tiran are întotdeauna
o lege cu care te poate pedepsi,
chiar de eşti nevinovat;
când au greşit prea evident,
amândoi se pot scuza cu aceleaşi cuvinte,
unul începe, celălalt termină un gând,
unul posedă puterea,
celălalt iluzia ei.


A bűvészek

Egy bűvésznek bármikor van egy pót-
mutatványa. Amolyan lehengerlő azokkal szemben
akik kételkednek és faggatóznak,
amiként egy zsarnoknak is mindig van
egy törvénye amivel lesújthat rád
még ha ártatlan is vagy;
amikor túlontúl nyíltan hibáztak,
mindketten egyazon szavakkal szabadkoznak,
az egyik belekezd, a másik végez egy gondolattal,
egyik birtokolja a hatalmat,
a másik csupán az illúzióját.

Fordította: Cseke Gábor

2012. augusztus 4., szombat

Muzica nopţilor / Éjszakák zenéje (2)

Szándékom nagyjából beérett: mire lejöttem a hegyekből, szinte-szinte elkészültem a válogatott versek fordításával. Most, amíg újra visszatérek itthoni életmódomhoz, következik a csiszolás, a további válogatás és az elvégzettek kiteljesítése. Folytatom tehát a fordítások bemutatását.

*




Dansatorul pe sârmă

Dansatorul rămâne o clipă nemişcat,
de parcă s-ar ruga,
înainte de a-şi începe numărul
pe sârma ghimpată veritabilă;

ochii spectatorilor
urmăresc mişcările corpului
şi zâmbetul,

dar ochii celor doi căţei din arenă
îi urmăresc numai picioarele;
la o greşeală, pe care
nici un spectator n-a văzut-o,
ei se reped sălingă din praf
picăturile calde de sânge.

A kötéltáncos

A kötéltáncos egy pillanatra megtorpan
imádkozik talán
mielőtt a mutatványba fogna
valódi szögesdróton.

tekintetével a közönség
a testmozgást és a mosolyt
követi;

de az arénában a két ebecske
csak a lábára sandít
elég egy félrelépés ami
egyetlen nézőnek sem tűnik fel
s ők odarontanak felnyalni a porból
a meleg vércseppeket

Călătorii

Fiecare călătoreşte de unul singur;
ne străbatem drumurile cu gândul înainte
ca o mână întinsă în întuneric;

nimic nu ne apără de viziunea prăpastiei
şi nici de îmbrânceli,
oboseala-i ca o lipitoare pusă
pe picioarele bolnave;

iertaţi-mă, dacă mâna mea v-a zgâriat
pe obraz —
tăcerea tuturor pare o conspiraţie,
dar e numai viaţa lor.

Utasok

mindenki magányosan utazik
útjainkon a gondolat előttünk jár
mint egy sötétben tapogatózó kéz;

semmi sem óv meg a szakadék képzetétől
sem a tülekedéstől,
a fáradtság akár egy beteg
lábra helyezett pióca;

bocsánat ha kezem fölsértette az ön
arcát –
a tömeg hallgatása már-már összeesküvés
pedig csak életünk maga

Pata de sânge

Iată, cum stăm şi ne uităm la pata
de sânge de pe trotuar,
mă ia cu frig; mă ascund în haine şi tac;

întotdeauna se găseşte cineva să ne spună
povestea petei de sânge,
întotdeauna cineva povesteşte
cum se varsă sângele, cum se încheagă;

dar cine ne spune: de ce ?

A vérfolt

Íme, ahogy itt állunk és nézzük a vér-
foltot az utca kövén
kiráz a hideg, ruhámba burkolózom és hallgatok;

mindig akad valaki hogy elmondja nekünk
a vérfolt történetét
valaki mindig elmeséli
miként özönlik, s hogyan alvad meg a vér;

de ki mondja meg, hogy: miért?

Eu visez un cor imens

Eu visez un cor imens cântând în amurg
despre durerea celui lovit pe nedrept,

milioane de indivizi cântând cu tot pieptul,
până timpul ajunge iar pe suişul zilei,
despre durerea celui lovit pe nedrept
cu vorba,
cu palma,
cu pumnul,
cu legea,
cu cuţitul.

Hatalmas kórusról álmodom

Hatalmas kórusról álmodom dalol az alkonyatban
arról, akit fájdalmasan sújtott az igazságtalanság

emberek milliói énekelnek teli tüdőből
míg az idő újra napkeltébe fordul
arról, akit fájdalmasan sújtott az igazságtalanság
szavakkal,
tenyérrel,
ököllel,
törvénnyel,
késsel.

Pastel

Ca un lujer subţire stăteam pe malul râului
în amurgul din ce în ce mai violet;
de aerul umed şi de fumul pipei
mă durea în piept;

pe lângă plopii-n foşnet, apa şi cerul
curgeau atotlin,
părea că şi pământul
puţin câte puţin;
.
şi-un glas părea că sună pe aproape,
dar poate nu era
decât în mal de rai
şopotul de ape.

Pasztell

Vézna indaként hevertem a folyó partján
sötétlilába hajló alkonyatban;
a nedves légtől és a pipafüsttől
sajgott a mellem,

a suttogó nyárfák mellett, a víz és az ég
csöndesen fodrozódtak;
úgy tűnt, hogy velük együtt
apránként a föld is

és úgy tűnt egy hang megszólal a közelben
de lehet hogy csupán
a mennyország partján
csobban egy hullám.

Celălalt mal

Râul, ca o idee navigabilă,
se ţine cu toată apa de maluri, parcă;

trezit de aerul tare al dimineţii,
un fluture albastru a pornit
să străbată în echilibru precar
distanţa dintre cele două maluri;

îl urmăresc liniştit
până ocheanul meu
mă face să cred
că celălalt mal nici nu există.

Túlsó part

A folyó mint hajózható eszme
elkíséri a vizet a part mentén, úgy tudom;

a reggeli hars levegő keltette
kék pillangó nekiindult törékeny egyensúllyal bejárni
a két part közti távot

követem csöndesen
amíg csak látcsövem
elhiteti velem hogy
a túlsó part nem is létezik talán.
Fordította: Cseke Gábor

(Folytatom)